un grup statuar semnat de sculptorul Liviu Mocan, care va fi vernisat pe 2 iulie la Geneva cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la nasterea lui Calvin poate fi văzut zilele acestea in curtea muzeului de artă din Cluj-Napoca.

it’s all about us!

it’s all about me!

trebuia să plec la începutul anului la un atelier de muncă, a se citi workshop, în străinătăţuri. nu cu ai mei, că pe aici mă aleg numa cu ateliere de muncă asiduă, fără plimbare. cu alţii. şi alţii ăştia îs ei cehi. şi a venit criza, n-au fost lovele şi ne-au amânat plimbărica. am zis booon, lasă că mergem la anu.

acu-s trei zile primesc un mail pe yahoo, că ăla de gmail nu le place, că plecăm! YOOOHOOO! nu acum, în septembrie. YOOOHOOO, îmi celebrez ziua în care am fost fătată pe drum spre străinătate. ca să sărbătorim am pus-o de-o conferinţa în care am discutat chestii gen unde stăm, unde ne căcăm, unde mâncăm, alcătuirea echipelor în mare, mizerii. şi ne spune doamna profesoară într-o engleză mai sănătoasă decât a mamei mele că o să dormim în nişte camere de cămin, da nu clasice, camere de oaspeţi.

toate bune şi frumoase, moment în care se bagă un student în ciorbă şi zice [vă traduc, că nu folosim limbi străine acilea] că hă hă hă, cine e din românia [adică eu] poate să stea şi într-o cameră normală de cămin, că deh, e din românia, o să i se pară luxoasă. am zâmbit. o studentă i-a zis că aia din românia e îndrumător de turmă, să îşi supravegheze cuvintele. am mai zâmbit o tură. mi-am dat cu părerea. le-am zis că am putea stă toţi în simple camere de cămin, că poate ne mai dregem rangurile. s-a continuat discuţia cu ce mâncăm şi unde ne căcăm.

i-am făcut lui ox o surioară că se plictisea singur acasă. ea nu e ugly dool, ea e new destroyed doll. e 99% reciclată şi 1% aţă şi incă nu are nume.

later edit: Rox Bobbie e numele ales.

citez

PUZZLE CAFFE te expune!
Dacă ai orice creaţie artistică, de la foto la sculptură, de la design la pictură, noi ţi le punem pe tapet timp de 2 săptămâni. Şi la final Puzzle face cinste câştigătorului ales de clienţii noştri cu o consumaţie de 200 de lei. Vă aşteptăm cu propunerile voastre în format digital sau print, personal sau pe e-mail muresansergiubogdan [@] gmail [.] com, până în 19 iunie !

am încheiat citatul.

circulă prin oraşul meu un ţigan mic, borât şi blond care de regulă cerşeşte sau încearcă să vândă flori proaspăt smulse din jarginierele oraşului. azi a sărit calul şi m-a agresat. în consecinţă ofer “recompensă” celui care îl va face subiect de ziar popular în Cluj, castrându-l, spânzurându-l cu aţă de pescuit şi îndesându-i organele genitale în gură.

come on, ce scrie mai jos?

later edit:

a trecut un an…

există două feluri de ania. primul fel e calm şi poate fi întâlnit în stare naturală mai tot timpul, dacă în jur nu mişună dăunători. al doilea e turbat. azi port felul doi, alegere condiţionată de un examen la care nici măcar n-am înţeles termenii cu care erau formulate întrebările, de ploaia care mă împiedică să-mi desăvârşesc opera de artă destinată şederii şi de o căţea bătrână care s-a gândit că-s persoana căreia să îi pună întrebări că doar şi ea cu cele 3 clase e tot designer şi vorbim de la egal la egal, în timp ce ea se chinuie şi eu dau din coadă. şi dacă tot dau din coadă poate am şi bunăvoinţă să o ridic, că pe lângă întrebări ar vrea să mă şi fută…
sincer, nu.